h1

ziua cu poezie

08/07/2009

Serban-FoartaCel mai frumos lucru despre el l-a scris, într-o pagină de corespondenţă, Cioran: „Şerban Foarţă s’est attaqué à l’impossible et a réussi grâce à son talent et aux vertus poétiques de la langue roumaine. Notre peuple a tout raté, sauf graiul. Graiul îi permite şi lui Şerban Foarţă să ne încânte cu originalitatea sa. Pentru că împlineşte azi 67 de ani, să-i urăm: „La mulţi ani !” şi să ne delectăm cu o lirică de o muzicalitate specială, iată câteva dintre poemele mele preferate, le aştept pe ale voastre.

OMBRA DEL BACIO

Ia-i amprenta gurii pe o foaie:
fură-i, dacă poţi, decalcul roşu
fără grositudine, nici umbra, –
urma unor buze într-o doară,
a surâs timid, întredeschise
pe hârtii ce nu-i întorc sărutul.
Fură-i, ca o cambie-n alb, sărutul
care ca,-n ierbarul vechi, o foaie
a unei abia întredeschise
roze, la nevreme şi-ntr-o doară,
va păli, iar din atâta roşu
va ramâne, veşteda, o umbră.
Nu-i răpi trandafiria umbră
pe când doarme dusă, iar sărutul
dat în vis nu pare să o doară
nici cât, adiind-o vag, o foaie
palidă, cu frontispiciu roşu,
a unei bucoavne-ntredeschise.
Nu-i lua urma gurii-ntredeschise
nici atunci când ea-şi va şterge,-n umbră,
la oglindă, buzele de roşu
într-un umed şerveţel, – o foaie
care nu-i solicită sărutul
hărăzit hârtiei într-o doară.
Cere-i ca epistola,-ntr-o doară
scrisă, când ferestre-ntredeschise
fac să frisoneze alba foaie
adumbrită doar de propria-ţi umbră,
s-o contrasemneze cu sărutul
neepistolar, al ei, în roşu.
Roag-o s-o pecetluie în roşu, –
ca atunci când sieşi, într-o doară,
îsi sărută gura, iar sărutul
îi ramâne scris pe-ntredeschise
geamuri, ce-i păstrează vaga umbră
nu mai mult decât opaca foaie…
Roşul gurii ei întredeschise
într-o doară, – cere-i-l ca umbra
pe o foaie-n freamăt cum sărutul.

*

îşi împletea părul cu o măiestrie tăcută
pletele ei coborau ca nişte rădăcini otrăvitoare în stradă
umpleau trotuarul îl perforau (blocau traficul) se făceau nevăzute
era cunoscută în oraş i se spunea Frumoasa Întunecată
bărbaţii încercaseră mult timp să urce la etajul ei interzis
se întorceau cu poveşti stranii despre reptile unsuroase şi fluturi carnivori
acum se mulţumeau să privească din tranşee umbroase
apărea o singură dată în cea mai fierbinte noapte a anului
deschidea fereastra plete albastre se revărsau încolăcite în afară
silueta ei translucidă mângâia încordarea oraşului
părul i se răspândea lipicios prin ierburi prin ascunzători
înmiresma până a doua zi străzile cu ape proaspete

*

REGRET

Vine Grete,-n galben emulsiv, de aspectul unei vinegrete. Vin egretele: se desprimăvărează. Vinegretele au câte două roţi (şi tracţiune, ca şi rikşele, umană). Se-aud pe sus, dar nu apar, egrete. Ce abătută pare Grete,-n galben stins! „În parc, regretele plâng iar…” Plâng oare, Grete, streşinile noastre? Un timp de igrasie şi de lacrimi: oţet roz-galben stins cu untdelemn. Pe vremuri, ne ungeam cu vinegrete, bronzându-ne, până târziu, la soare. Un soare roşu,-n cerul ca un geam. Unsoare cu boia, pe pâine. Bem vin. Egretele au cate doua aripi. Revin egretele de peste mare. Vinegretele sunt niste trăsurici, cu două roţi şi cu un singur loc. Termenul vine, Grete, din vinaigrier, adică oţetar. Nu pomul, omul cu acelaşi nume, ce fabrică oţet, nu umbră. Vinegreta se mai cheamă vinograd. Bem vin. Ograda e un arhaism actual. Miroase a ogradă strada udă. Revine Grete în sufragerie. Revin egretele: e după echinocţiu. Încet-încet, râsurile se-nvoaltă. Vinegretele erau nişte trăsuri; trase de oameni, nu de cai, ca rikşele, în allegretto. Măsuri de 2/4,-n allegretto. Bem vin, vin negru: un vinaigre, asta bem. Înmuiem coji de pâine-n vinegreta: oţet roz-galben stins cu untdelemn.
Revin egretele; Floriile sunt mâine.
(Mai e puţin şi soarele,-n amonte, oliv, livid, vidat de combustibil, va pâlpâi pe moarte, a regret. Noroc că mai avem oloi de candelă, – care, aprinsă, o să se roage-n contul nostru.)
Din debara sau pod, revine Grete, cu un turban grena-spre-negru, cu egreta. Regretă ca s-a demodat. E regretabil, zic, dar să n-ai grijă: revin egretele la modă. Revin egretele; s-a desprimăvărat. Găteşte-te de sărbătoare, îmbracă-te-n mătasea-broaştei: tu eşti, acum, la chose en soi(e). Şi trece-ţi pieptenul prin păr; electrizează-l. Va scânteia, cu sunet sec, în întuneric. Fenomenul luminos, de care-i vorba, se va fi chemat, cândva, egreta…
Revin egretele, vag albe,-n asfinţit. Vinegretele pălesc în olivieră. Vinegretele au tras la scară. Vinegretele, ca doua balansoare. În parc, regretele; şi-n galben-soare, Grete.

13 comentarii

  1. vai, gala, mulţumesc că mi-ai adus aminte. i-am şi trimit un lamulţiani:)


  2. luiza
    transmite-i si din partea noastra, a celor care-l citim cu drag


  3. ti-am sorbit blogul dintr-o privire🙂 dar scrii, nu te-ncurci. will bookmark, will read😛


  4. sau inghetata de ciocolata cu topping amar😛


  5. Servus, Gala!
    Superbă surpriză… Stiam ca e ziua lui, azi i-am rasfoit citeva poezii. Şi am mîngîiat cu drag cartea cu autograf primită de la el… eheheee… în septembrie ’87, undeva la 5 km de Timişoara, într-o tabără de poezie în care i-am furat nişte sfaturi pînă azi… uitate. Din placheta despre care îţi povestesc, care-i poartă şi corecturile, iată o…

    Placă (puţin) defectă

    …Par-
    fumurile unor
    crinoline par
    fumurile unor
    crini! O, line
    par fumurile
    unor crinoli-
    ne…

    Toate cele bune!


  6. Foarţă să ne încânte cu originalitatea sa. Pentru că împlineşte azi 67 de ani, să-i urăm: “La mulţi ani !” şi să ne delectăm cu o lirică de o muzicalitate specială, iată câteva dintre poemele mele preferate, le aştept pe ale voastre.


  7. Gala
    ce frumos
    işi împletea părul cu o măiestrie tăcută
    pletele ei coborau ca nişte rădăcini otrăvitoare în stradă

    si restul


  8. tot in intarziere si tot in contratimp, dar la aceste doua ultime zile, chiar nu reusesc sa nu ma bucur …’la vedere’ pt ceea ce ne reamintesti
    si cum mai sus tu lasi niste intrebari, eu ma intreb inca o data cum ar fi fost anii adevarati cu Phoenix fara versurile sale si cine ar fi putut intreba in Testul pentu Printese :’ Pereţii caselor se fac şi azi din turtă dulce? ‘
    ????????????????????? ! ?


  9. Mersi mult pentru materialul cu Serban Foarta…

    Imi place sa cred ca Nicu Covaci l-a chemat la o „bastarca”… Aici, pe malul Mediteranei, langa Girona…


  10. paladino
    thx pentru precizare🙂 tot la gin tonic raman
    flavius
    esti un norocos, eu nu l-am intalnit😦
    dani
    :d
    angela
    parca presimteam ca alegi impletitul
    ana, paul
    phoenix fara foarta n-ar fi fost aceeasi


  11. Il cityesc in dilema veche.
    „Pentru pragmatici, monstrul
    ar fi un patriot,
    ca „in profitul nostru”,
    zic ei”aduce tot
    mai mult banet, si nu e
    alt punct statuie
    s-ar cere-a-i face,-ncai,
    sau cetatzean de- onoare
    a-l face doar,-schimband
    acvatica oroare
    intr-un britanic bland”.


  12. gina
    esti o scumpa multumesc de completarile proaspete



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • cadran

    Iulie 2009
    L M M M V S D
    « Iun   Aug »
     12345
    6789101112
    13141516171819
    20212223242526
    2728293031  
  • Blog Stats

  • Categorii

  • Iulie 2009
    L M M M V S D
    « Iun   Aug »
     12345
    6789101112
    13141516171819
    20212223242526
    2728293031  
  • %d blogeri au apreciat asta: