h1

În căutarea autorului de luni

20/07/2009

Apropierea de o faţă cunoscută nu mai era caraghioasă, ci splendidă. Robbie o privi lung pe femeie, pe fata cunoscută de cînd lumea, gîndindu-se că schimbarea se produsese numai înlăun-trul său şi că era la fel de fundamentală – la fel de fundataentală din punct de vedere biologic -ca şi naşterea. De la naştere nu i se mai întămplase ceva atît de deosebit, atît de important. Cecilia îşi întoarse privirea, năucită de sentimentul pro-priei sale transformări şi copleşită de frumuseţea unui chip pe care obişnuinţa de o viaţă o făcuse să-l ignore. îi şopti numele cu atenţia unui copilaş care încearcă să pronunţe sunetele separat. Cînd el îi răspunse spunîndu-i pe nume, pentru ea parcă era un cuvînt nou: silabele rămăseseră aceleaşi, dar semnificaţia era alta. In cele din urmă el rosti cele două cuvinte simple pe care nu le pot demonetiza întru totul nici tonele de artă proastă, nici munţii de neîncredere. Ea le repetă – cu exact aceeaşi accentuare uşoară a celui de-al doilea – ca şi cum ea le-ar fi pronunţat prima. Deşi Robbie nu era adeptul nici unei forme de credinţă religioasă, îi era imposibil să nu se gîndească la o prezenţă invizibilă sau la un martor invizibil aflat în încăperea aceea, să nu-şi spună că, rostite cu voce tare, cuvintele respective erau ca două semnături pe un contract nevăzut.
Stătuseră nemişcaţi poate o jumătate de minut. A rămăne mai mult aşa ar fi cerut stăpănirea unei arte tantrice formidabile. începură să facă dragoste rezemaţi de rafturile bibliotecii, care scărţăiau în ritmul mişcărilor lor. în astfel de momente se întămplă adesea ca fantezia să te trimită undeva departe, la mare altitudine. El se văzu plimbîndu-se pe culmea netedă şi rotundă a unui munte, suspendat între două ţancuri înalte. Nu se grăbea deloc. Avea chef de recunoaştere şi suficient timp la dispoziţie ca să meargă pînă la marginea stăncii şi să se uite la hăul aproape vertical în care trebuia să se arunce nu peste mult timp. îl tenta să sară chiar acum în abisul limpede, dar era un om cu experienţa vieţii şi izbuti să se tragă înapoi şi să aştepte. Nu-i era uşor, fiindcă era tras înapoi ca de un magnet şi trebuia să se împotrivească, cît timp nu ae va gîndi la buza prăpastiei, nu se va apropia de ea şi nu va fi tentat. Se strădui să-şi reprezinte lucrurile cele mai plictisitoare pe care le cunoştea:
crema de ghete, un formular de înscriere, un prosop ud pe podeaua dormitorului. Mai era şi capacul răstumat al unei pubele de gunoi, cu o jumătate de inci de apă de ploaie înăuntru, şi rotocolul incomplet lăsat de o ceaşca de ceai pe coperta poeziilor lui Housman. Preţiosul inven-tar fu întrerupt de sunetul vocii ei. îl striga, îl invita, îi murmura în ureche. Chiar aşa. Vor sări împreună. El era cu ea acum, privind abisul, şi văzură cum peretele muntelui plonjează prin pătura de nori. Se vor prăbuşi pe spate, mănă în mănă. Ea îi repetă ceva, murmurat, la ureche şi de data asta o auzi clar:
— A intrat cineva.
Robbie deschise ochii. Se afla într-o bibliotecă, într-o casă, într-o linişte perfectă. Era îmbrăcat cu cel mai bun costum al său. Da, îşi aminti totul cu destulă uşurinţă. Se întinse ca să se uite peste umăr, dar văzu numai masa de scris luminată, care fusese acolo tot timpul, ca şi cum şi-ar fi amintit-o din vis. Din colţ, de unde se aflau, nu se putea vedea uşa. Nu se auzea nici un zgomot, nimic. Cecilia se înşelase – dorea cu ardoare ca ea să se fi înşelat şi chiar se înşelase. Se întoarse spre ea ca să-i comunice acest lucru, dar fata îl strănse şi mai tare de braţ, aşa că-şi întoarse din nou privirea spre uşă. Briony intră încet în raza lor vizuală, se opri lîngă birou şi îi zări.

6 comentarii

  1. Sunt cu mintea hazardata… Nu pot sa zic nimic pentru ca m-ai bagat in ceata…

    Dar presupun ca e vorba de Ian McEwan, prea bate la ochi cu „Ispasirile”… Mai capat o cafea?


  2. paul
    in ceata cu ispasire si anglicisme plutesc autorii mei , vad ca ramai client fidel rubricii si tare ma bucur
    sper sa-ti placa si cartea si filmul
    cu brandy cafeaua?
    ps sa nu uiti acordeonul🙂


  3. O picaturica de Cointreau… N-ar cade rau… Face bine la junghiuri…


  4. paul
    deci cocktail sa fie🙂
    un strop de cafea cu cititori de rubrici livresti si putin antireumatic da bine la drum🙂 mai ales la unul cu McEwan la bord


  5. Seară fără anti-… dar cu film(e) bune!


  6. ioane
    tot la film va trimit, seara cinefila sa fie asadar! desi prefer cartea



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • cadran

    Iulie 2009
    L M M M V S D
    « Iun   Aug »
     12345
    6789101112
    13141516171819
    20212223242526
    2728293031  
  • Blog Stats

  • Categorii

  • Iulie 2009
    L M M M V S D
    « Iun   Aug »
     12345
    6789101112
    13141516171819
    20212223242526
    2728293031  
  • %d blogeri au apreciat asta: