Posts Tagged ‘cunoaştere’

h1

Chestionarul lui Proust-joaca de-a oracolul

24/06/2010

Cred că mi s-a făcut dor de copilărie şi de jocuri. Vă aduceţi aminte de oracole… ? Am avut cu duiumul în adolescenţă. Ne distram copios completând în orele de geografie sau de istorie, în pauză sau acasă seara şi evident căutam cu nesaţ răspunsurile „unora” dintre noi. Mi-am adus aminte de curând de chestionarul lui Proust, foarte apropiat de stilul întrebărilor din oracole, dar destul de stufos încât să poată creiona un fel de test de personalitate şi m-am gândit că n-ar strica să ne cunoaştem mai bine sau să ne jucăm…..Chestionarul îl aveţi în faţa ochilor ….răspunsurile lui Proust de asemenea…ale unei invitate surpriză……..urmează ale mele şi ale voastre…sper

1. Principala mea trăsătură
2. Calitatea pe care doresc să o întîlnesc la un bărbat
3. Calitatea pe care o prefer la o femeie
4. Ce preţuiesc mai mult la prietenii mei
5. Principalul meu defect
6. Îndeletnicirea mea preferată
7. Fericirea pe care mi-o visez
8. Care ar fi pentru mine cea mai mare nenorocire
9. Locul unde aş vrea să trăiesc
10. Culoarea mea preferată
11. Floarea care-mi place
12. Pasărea mea preferată
13. Prozatorii mei preferaţi
14. Poeţii mei preferaţi
15. Eroii mei preferaţi din literatură
16. Eroinele mele preferate din literatură
17. Compozitorii mei preferaţi
18. Pictorii mei preferaţi
19. Eroii mei preferaţi din viaţa reală
20. Ce urăsc cel mai mult
21. Calitatea pe care aş vrea s-o am din naştere
22. Cum aş vrea să mor
23. Greşelile ce-mi inspiră cea mai mare indulgenţă
24. Deviza mea

„Marcel Proust par lui-męme.”

„Principala trăsătură a caracterului meu: Nevoia de a fi iubit şi, mai precis, nevoia de a fi mângâiat şi răsfăţat, mai mult chiar decât nevoia de a fi admirat

Calitatea pe care o prefer la un bărbat: Însuşirile bărbăteşti şi directeţea camaraderească.

Calitatea pe care o prefer la o femeie: Farmecele feminine.
Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: Faptul că sunt tandri cu mine, dacă persoana lor e suficient de sofisticată pentru a da un preţ mare tandreţei lor

Principalul meu defect: : Să nu ştiu, să nu pot să vreau.

Ocupaţia mea preferată: Să iubesc.

Visul meu de fericire: Mi-e teamă că nu e destul de înalt, nu îndrăzesc să-l spun, mi-e teamă că-l voi distruge spunându-l.

Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: Să nu le fi cunoscut pe mama şi bunica.

Ce-aţi vrea să fiţi? Eu însumi, aşa cum m-ar vrea oamenii pe care-i admir.

Ţara în care-aş vrea să trăiesc: Aceea în care lucrurile pe care le vreau s-ar realiza ca prin farmec şi unde tandreţea e întotdeauna împărtăşită.

Culoarea preferată: Frumuseţea nu se află în culori, ci în armonia lor.

Floarea preferată: : A ei, şi apoi, toate.

Pasărea preferată: Rândunica

Prozatorii mei preferaţi: Astăzi Anatole France şi Pierre Loti
Poeţii mei preferaţi: Baudelaire şi Alfred de Vigny

Eroul meu preferat: Hamlet.

Eroina mea preferată: Bérénice.

Compozitorii preferaţi: Beethoven, Wagner, Schumann.

Pictorii preferaţi: Leonardo da Vinci, Rembrandt.

Eroii din viaţa reală: Darlu, Boutroux.

Eroinele din istorie: Cleopatra

Băutura şi mâncarea preferate:Proust nu răspunde.

Numele preferat: N-am decât unul deodată
Ce detest cel mai mult: Ceea ce e rău în mine.

Personajele istorice pe care le detest cel mai mult: Nu sunt suficient de instruit ca să răspund.

Fapta militară pe care-o admir cel mai mult: Voluntariatul meu.

Darul natural pe care-aş vrea să-l am: Voinţa şi seducţiile.

Cum aş vrea să mor: Mai bun – şi iubit.

Starea de spirit actuală Plictiseala de a mă fi gândit la mine pentru a răspunde la toate aceste întrebări.

Greşeli care-mi inspiră cea mai multă indulgenţă Cele pe care le înţeleg.

Deviza mea Mi-ar fi prea frică să nu-mi poarte ghinion!”

Şi o adaptare a chestionarului la care răspunde una din actriţele mele preferate Meryl Streep:

E rândul nostru acum…Cine sparge gheaţa?

Anunțuri
h1

uman sau daimonic, Faust în calendarul de azi

06/06/2009

Calendarul Galei s-a deschis azi la Thomas Mann născut la 6 iunie 1875. Iar dacă e Mann să fie „Doctor Faustus”.doctor-faustus-rao
Romanul este biografia fictivă a unui muzician Adrian Leverkühn (1885-1940) povestită de Serenus Zeitblom . Leverkühn( cuvântul înseamnă viaţă curajoasă) este un muzician prestigios la începutul secolului XX, a cărui existenţă se modelează după mitul lui Faust, cel care îşi vinde sufletul diavolului în schimbul cunoaşterii. La fel Leverkühn posedat de demoni, îşi dezvoltă arta muzicală până în ziua în care acest lucru îi va fi fatal, prin analogie cu Fust schimbă cunoaşterea pe dragoste şi va sfârşi îmbolnăvindu-se de sifilis care îi produce şi moartea.
Se pare că pentru a scrie acest roman Mann a studiat muzicologia precum şi biografii ale unor mari compozitori ca Mozart, Beethoven, Berlioz, Hugo Wolf şi Alban Berg şi a luat legătura cu compozitori contemporani printre care Igor Stravinski, Arnold Schoenberg şi Hanns Eisler care l-au ajutat cu detalii muzicale. Contribuţia cea mai înseamnată a adus-o filosoful şi criticul muzical Theodor Adorno.
Serenus Zeitblom, singurul narator, pare a fi întruchiparea autorului după cum susţine Mann : « Zeitblom este o parodie a mea însumi, personalitatea lui Adrian e mai aproape de a mea decât am vrea sau am putea crede.»
Iată şi un fragment menit să ne introducă în atmosfera de călătorie muzicală :”Vedeţi, acuma îmi desfăşor mantia mea fermecată. Vă voi purta la Paris, la Bruxelles, Anvers, Veneţia, Copenhaga. Veţi fi primit cu un intens interes. Vă pun la dispoziţie cele mai bune orchestre, cei mai buni solişti. Veţi dirija La Phosphorescence, fragmente din Love’s Labour’s Lost, Simfonia cosmologică. Veţi acompania la pian liedu¬rile pe versuri de poeţi francezi şi englezi şi toată lumea va fi încântată că un german, un duşman de ieri, manifestă această largheţe de orizont în alegerea textelor sale — ce cosmopolitisme généreux et versatile ! Madame Maja de Strozzi Pecic, prietena mea, o croată, astăzi poate cea mai frumoasă voce de soprană de pe cele două emisfere, va socoti o cinste pentru ea să cânte lucrurile astea. Pentru partea instrumentală la imnurile pe versuri de Keats voi angaja Cvartetul Flonzaley din Geneva, sau Cvartetul Pro Arte din Bruxelles. Tot cel mai bun între cei buni — sunteţi mulţumit?” ( Th Mann Doctor Faustus, pag 287)
Apropo de acest periplu muzical şi filosofic am să vă las un fragment din Dansul Săbiilor, actul final din Gayane balet care evocă un vechi dans de război aparţinând lui Aram Khachaturian compozitor armenian, născut tot la data de 6 iunie(1903) şi a cărui operă a fost adânc influenţată de folclorul armean, iar această bucată o consider foarte aproape de lupta interioară a lui Leverkuhn.
Vorbind despre război trebuie să amintesc de To the war tabloul lui Konstantin Savitsky un alt aniversat al zilei de 6 iunie (născut în 1844).
Savitsky_na_voinu
Atmosfera din cele trei universuri amintite: cel literar al lui Th Mann, cel muzical al lui Aram Khachaturian şi cel pictural al lui Savitsky au în comun plurivalenţa, o mulţime de culori şi sentimente care invadează sufletul avid de cunoaştere, toate cele trei par scoase din lupta cu pactul faustian, rămâne de stabilit dacă este o cunoaştere şi o artă umană sau una daimonică

Voi pentru care optaţi?

h1

pragul dintre iluzie şi vis…drumul spre artă

30/03/2009

Există un prag între iluzie şi vis pe care dacă încălecăm ne trezim în universul artei.
Se spune despre iluzie că este perceperea falsă care ne face să luăm aparenţa drept realitate, iar visul este o himeră, un ideal. Adeseori pentru a ne contura idealul trebuie să ne imaginăm, să visăm, iată ce spunea Karen Ravn :
“Only as high as I reach can I grow, only as far as I seek can I go, only as deep as I look can I see, only as much as I dream can I be.”Aşadar ţine de noi să împletim iluziile şi visele astfel încât idealul conturat să fie cât mai mare, măsura cu care visăm este măsura cu care vom crea şi vom da sens iluziilor.Guy de Maupassant afirma: „Les grands artistes sont ceux qui imposent à l’humanité leur illusion particulière.”
Dintre artiştii care au reuşit să-şi impună iluziile i-am ales pe cei născuţi astăzi.

statuie-miron-costin-iasi

statuie-miron-costin-iasi

Miron Costin( născut la 30 martie 1633) în poemul său Viaţa lumii vorbeşte despre viaţă ca iuluzie, păstrând ideea Eccleziastului „Vanitas Vanitatum et omnia Vanitas”. În această idee pentru Miron Costin viaţa este trecătoare, iar credinţa şi viaţa de după moarte este idealul care îi împlineşte visul, poemul îl găsiţiaici.
autoportrait_de_vincent_van_gogh-commonswikimediaorg

autoportrait_de_vincent_van_gogh-commonswikimediaorg

Vincent Van Gogh la rândul său a creat aceea iluzie a împlinirii în galbenul său încât noi am ajuns să ne lipim sufletul de această iluzie solară, arta lui Van Gogh nu mai este iluzie ea este realitatea care se perindă aşa prin faţa ochilor:

warren-beatty

warren-beatty


Warren Beatty, un alt aniversat al zilei care astăzi împlineşte 72 de ani, ne vorbeşte prin rolul Bud din filmul Splendoare în iarbă din 1961 despre iluzia unei iubiri, despre resctricţii sexuale şi vise de dragoste pierdute în complezenţe sociale.Filmul a câştigat Oscarul în 1962 pentru scenariu, un scenariu scris de William Inge şi al cărui titlu a fost inspirat de poemul lui William Wordsworth Ode on Intimations of Immortality from Recollections of Early Childhood:
„What though the radiance which was once so bright
Be now for ever taken from my sight,
Though nothing can bring back the hour
Of splendour in the grass, of glory in the flower;
We will grieve not, rather find
Strength in what remains behind… ”

 	verlaine_www.sonoma.edu

verlaine_www.sonoma.edu

Iluziile lui Paul Verlaine ( născut la 30 martie 1844) s-au transformat în versuri care au conturat simbolismul, iată un poem relevant:
COLLOQUE SENTIMENTAL
„Dans le vieux parc solitaire et glacé
Deux formes ont tout à l’heure passé.

Leurs yeux sont morts et leurs lèvres sont molles,
Et l’on entend à peine leurs paroles.

Dans le vieux parc solitaire et glacé
Deux spectres ont évoqué le passé.

– Te souvient-il de notre extase ancienne ?
– Pourquoi voulez-vous donc qu’il m’en souvienne ?

– Ton coeur bat-il toujours à mon seul nom ?
Toujours vois-tu mon âme en rêve ? – Non.

– Ah ! les beaux jours de bonheur indicible
Où nous joignions nos bouches ! – C’est possible.

– Qu’il était bleu, le ciel, et grand, l’espoir !
– L’espoir a fui, vaincu, vers le ciel noir.

Tels ils marchaient dans les avoines folles,
Et la nuit seule entendit leurs paroles.”
La Verlaine deja simbolul visului şi al iluziei se transformă în speranţă, în cuvânt.

eric_clapton

eric_clapton

Eric Clapton ( n. 30 martie 1945) aduce iluzia frumuseţii în melodia:

tracy-chapman

tracy-chapman

Tracy Chapman care azi împlineşte 45 de ani, ne aduce iluzia prezenţei, a împăcării,a iubirii regăsite, în muzica ei tare dragă mie

Iar Norah Jones ne invită în iluzia unei iubiri :

care se poate continua cu povestea descoperirii de sine din filmul My Blueberry Nights , tot cu Norah Jones, care iată azi are 30 de ani

Am început cu viaţa ca iluzie şi sfârşesc cu iluzia şi visele care dau sens vieţii.Undeva la mijloc se găseşte şi adevărul, probabil fiecare dintre noi alegem varianta cea mai aproape de sufletul nostru şi de felul în care rezonăm vis-a-vis de imaginaţie, în funcţie de forma pe care o au visele noastre.Însă ceea ce este mai important şi am văzut în periplul prin calendarul de astăzi este că visul şi iluzia pot deveni artă, indiferent de rolul pe care îl joacă în mintea creatorului, iluzia exploatată îmbracă forme artistice.

  • cadran

    Decembrie 2017
    L M M M V S D
    « Ian    
     123
    45678910
    11121314151617
    18192021222324
    25262728293031
  • Blog Stats

  • Categorii

  • Decembrie 2017
    L M M M V S D
    « Ian    
     123
    45678910
    11121314151617
    18192021222324
    25262728293031