Posts Tagged ‘vis’

h1

idealuri de la pământ la lună

06/03/2009

Fiecare dintre noi avem un ideal, un vis care trebuie împlinit la un moment dat în această viaţă.Unii dintre noi reuşesc să-şi atingă visul în tinereţe, apoi îl transformă într-altul mai mare, alţii ajung la ideal doar la bătrâneţe, alţii se luptă cu morile de vânt şi poate nu reuşesc să-şi ducă la bun sfârşit lupta şi să-şi atingă dorinţele cele mai puternice.
Eistein spunea :
” Idealurile care mi-au luminat calea şi din când în când mi-au dat curaj reînnoit de a întâmpina viaţa cu voioşie, au fost bunătatea, frumuseţea şi adevarul.”
Iată şi câteva din idealurilor celor prezenţi în calendarul zilei de 6 martie

1.”Sufletul meu nu poate găsi o scară către Rai decât prin frumuseţea pământului.” spunea Michelangelo Buonarroti (6 martie 1475- 18 februarie 1564) şi în căutările sale ne-a făcut părtaşi perfecţiunii în pictură, desen, sculptură şi arhitectură, poezie.
2.Maria Blanchard

Maria-Blanchard

Maria-Blanchard

pictoriţă spaniolă care a abordat cubismul într-o manieră originală, definind locul figurii umane în cubismul clasic
maria-blanchard-la-espanola

maria-blanchard-la-espanola


3.Gabriel Garcia Marquez,
gabriel-garcia-marquez

gabriel-garcia-marquez

, împlineşte azi 82 de ani, romancier şi nuvelist columbian, laureat al premiului Nobel pentru literatură, în anul 1982 .
Am să vă las un fragment din „Dragoste în timpul holerei”, romanul care stă şi la baza filmului „Love in The Time of Cholera”
„Într o seară, a intrat la Hanul lui don Sancho, un restaurant de lux de pe vremea spaniolilor, şi s-a aşezat în colţul cel mai îndepărtat, aşa cum făcea de obicei când venea să ciugulească la repezeală câte ceva. Deodată, a zărit-o în oglinda cea mare de pe peretele din fund pe Fermina Daza, cu soţul ei şi cu încă două familii, aşezată la masă în aşa fel încât el o putea privi reflectată în toată splendoarea. Fără să bănuiască nimic, lipsită cu totul de apărare, conducea conversaţia cu un farmec şi cu o veselie care scânteiau ca un foc de artificii, iar frumuseţea ei părea şi mai strălucitoare sub uriaşele policandre de cristal: Alice trecuse din nou de partea cealaltă a oglinzii.
Florentino Ariza a privit-o în voie, cu răsuflarea tăiată, a văzut-o mâncând, a văzut-o abia gustând din paharul cu vin, a văzut-o glumind cu cel de-al patrulea don Sancho al spiţei, a trăit un crâmpei de viaţă alături de ea, de la masa lui solitară, şi mai bine de un ceas s-a plimbat, fără să fie văzut, în spaţiul interzis al intimităţii ei. A mai băut patru ceşti de cafea, ca să-şi omoare timpul, până când a văzut-o plecând împreună cu tot grupul. Au trecut atât de aproape de el, încât i-a simţit mirosul printre rafalele de parfum împrăştiate de ceilalţi.
Din seara aceea, aproape un an de zile l-a tot bătut la cap pe proprietarul restaurantului să-i vândă oglinda, oferindu-i în schimb bani sau favoruri, orice şi-ar fi dorit în viaţă. N-a fost deloc uşor, pentru că bătrânul don Sancho credea cu adevărat că rama aceea minunată, cioplită de ebenişti vienezi, era, după câte se povestea, perechea geamănă a celei care aparţinuse Mariei Antoneta şi care dispăruse fără urmă: două bijuterii unice. Când a cedat într-un sfârşit, Florentino Ariza a atârnat oglinda în salon, dar nu pentru că ar fi vrut să admire desăvârşita frumuseţe a ramei, ci ca să poată privi spaţiul interior, care, timp de două ore, fusese ocupat de imaginea atât de îndrăgită.

……….
— Şi până când dracu’ credeţi că o să ne putem fâţâi de colo colo? îl întrebă.
Florentino Ariza avea răspunsul pregătit de cincizeci şi trei de ani, şapte luni şi unsprezece zile cu nopţile lor.
— Toată viaţa, spuse.”
4.Valentina Terechkova

Valentina Terechkova

Valentina Terechkova

prima femeie cosmonaut din istorie, cea mai tânără dintre cele care au cucerit spaţiul şi unica femeie care a zburat neînsoţită în spaţiu.
La bordul navei Vostok 6 a efectuat 48 de orbite în jurul pământului în 70 de ore şi 41 minute, din 16 juin 1963 la 12 h 30 până în 19 juin 1963 la 11 h 11.
Ca fapt divers: un crater de pe lună poartă numele ei, grupul de muzică electronică Komputer i-a dedicat o melodie:

5.David Gilmour

david gilmour

david gilmour

chitarist şi voce în grupul Pink Floyd dar îndrăgit şi în albumele sau concertele solo
6.Julio Bocca,
Julio Bocca

Julio Bocca

unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai baletului secolului XX şi cel mai de seamă reprezentant al dansului argentinian
Julio Bocca este considerat cel mai bun balerin în rolul lui Don Quijote
Oare idealurile noastre nu sunt demne de menţionat? Fiecare ne dorim ceva cu ardoare în viaţă, poate suntem la un pas de a le atinge, poate suntem un Don Quijote în lupta cu morile de vânt, dar orice ideal înalţă spiritul uman şi ne aduce mai aproape de perfecţiune. Câţi dintre noi, am putea vorbi cu sufletul deschis despre visele noastre?

Reclame
h1

I Have A Dream… Book

27/02/2009

Chiar dacă titlul aduce aminte de Martin Luther King, nu despre el este vorba astăzi, nici despre egalitatea dintre rase, nici despre doleanţe sociale, deşi putem vorbi despre toate, mă opresc la natura umană, ca fiind singura fiinţă capabilă să viseze, să spere, să-şi construiască idealuri, să se folosească de imaginaţie.
Despre imaginaţie e vorba până la urmă. A visa cu ochii deschişi înseamnă a reuşi să ne imaginăm forme diferite de realitate ale obiectelor, persoanelor, situaţiilor. Visul poate merge departe până unde se întinde dorinţa în haina imaginaţiei. Iar imaginaţia este liberatate şi începutul creaţiei, pentru că reuşim să ne imaginăm ridicăm barierele realităţii şi suntem liberi în ţara viselor, suntem liberi să creăm.
Am alcătuit o pagină din cartea viselor în calendarul zilei de astăzi, tipuri de vise şi tipuri de oameni diferite, dar care se aseamănă înnobilate fiind de imaginaţie.
Visul despre lucrurile simple este punctul de pornire al visării şi al libertăţii, despre acest vis ne vorbeşte primul sărbătorit al zilei de 27 februarie John Steinbeck

john-steinbeck

john-steinbeck

în „Of Mice and Men” al căror personaje George Milton, inteligent, cinic şi Lennie Small, (ironic numit small ) un personaj de o statură uriaşă, dar cu abilităţi mentale reduse speră ca într-o zi să-şi atingă ţelul comun, acela de a avea propria lor bucată de pământ, respectiv de a avea o crescătorie de iepuri.
Visul despre frumuseţe, visul despre o femeie frumoasă
liz-taylor

liz-taylor

este un vis comun atât femeilor ca ideal al devenirii fizice, cât şi bărbaţilor ca ţintă a împărtăşirii iubirii şi senzualităţii, chiar dacă frumuseţea este trecătoare icoane ale frumuseţii feminine ne-au bucurat ochii de-a lungul anilor în artă, în cinematografie, în muzică, şi pentru că azi Liz Taylor împlineşte 77 de ani, să ne bucurăm de frumuseţea ei imortalizată în fotografii şi filme.
Visul despre dragoste,
enrico-caruso

enrico-caruso

dorinţa de a ne împlini alături de persoana iubită chiar dacă derivă sau nu din visul de mai sus, tot un vis despre frumuseţe este, despre frumuseţea cuplului şi a sufletelor unite. Fragmentul „O promise me” din „Musica prohibita” a lui Stanislas Gastaldon( versurile le găsiţi aici) în interpretarea unui alt aniversat al zilei, Enrico Caruso, cred că ne va atinge sensibilitatea visului

sau „Darn that dream”,
dexter-gordon

dexter-gordon

în interpretarea unui gigant al jazz-ului, supranumit Long Tall Dexter , saxofonistul celebru al anilor ’60, considerat unul dintre primii „bebop tenor player”, şi anume Dexter Gordon
Un alt vis este cel al posibilităţii de mişcare,
vaslav_nijinski

vaslav_nijinski

visul exprimării/comunicării prin dans, iar Vaslav Nijinski a ştiut să transpună acest vis într-o coregrafie specială şi în paşi de dans care au revoluţionat baletul rus al anilor 1910 în special prin coregrafia din „L’après-midi d’un faune” un balet cu muzica din „Prélude à l’après-midi d’un faune” de Debussy.

Ultimul din lista zilei de azi ne aminteşte de visul nostalgic, visul liric al dorinţei de întoarcere în ţinuturi dragi, visul libertăţii, , visul liric, Kostis Palamas,

kostis_palamas

kostis_palamas

poetul grec care a scris versurile Imnului Olimpic( versurile aici), şi de la al cărui deces azi se împlinesc 66 de ani, visează la mare şi la libertatea pe care o găsim în valurile ei într-unul din poemele sale purtând titlul Mia Pikra ( Grief)

Vă invit să completaţi şi voi Cartea viselor cu vise dragi vouă, vom putea apoi să parcurgem pagină cu pagină drumuri de libertate şi creaţie care să ne cutremure pe fiecare în parte şi care să ne reamintească forţa fără de seamăn de care dispunem noi oamenii: visul

h1

rada şi pietrele despre libertate

05/02/2009

Ieri văzusem la Dragoş Bucurenci o fotografie a unui tablou care mi-a continuat ideea de libertate din articolul despre Lindbergh, însă privit din punctul de vedere al libertăţii unei femei, a libertăţii culturale în special.
E vorba despre Mistery and Melancholy of a Street al metafizicului Giorgio de Chirico (cum se autointitula artistul),

 Mystery and Melancholy of a Street by Giorgio de Chirico

Mystery and Melancholy of a Street by Giorgio de Chirico

tablou care mă duce cu gândul la libertatea femeii ca stadiu la care se ajunge prin imaginaţie.
Am închegat câteva versuri pe baza acestei idei şi sub influenţa culorilor…dar şi sub amprenta Radei din Şatra, căci în timp ce meditam asupra tabloului de mai sus, Andi ne descosea despre mici secrete culturale… mărturisind că sunt sensibilă la adevărata cultură de şatră, muzica şi dansurile din interior mă prind cu gust de libertate, mi-am dat seama că Rada
Rada (Svetlana Toma din Şatra 1975)

Rada (Svetlana Toma din "Şatra" 1975)

se integrează perfect în misterul străduţei lui de Chirico şi în poemul meu.

rada vorbeşte pietrelor

îmi creşteau aripi de copil
le plimbam pe străzi
cu gust de melancolie
cu miros de mister

drumul spre viitor / galben
primul meu răsărit de soare
era neted ca palmele
doar umbra unei femei îi păta pe alocuri strălucirea

la stânga
inocenţa zidurilor
îmi vorbea în şoapte
despre cât de albe sunt visele
la dreapta
umbrele se jucau
de-a v-aţi ascunselea cu realitatea

am învăţat să învârt
aripile
prin secunde
prin soare
până topeam căldura în cuvinte:
„visul este zborul spre libertate”

Rada pentru mine e simbolul femeii care se luptă cu femeia şi care se simte liberă indiferent de piedicile pe care le întâlneşte, fie ele de natură intrioară sau exterioară. Rada e femeia liberă care visează şi abundă în imaginaţie. Rada mea e Rada din filmul „Şatra” (1975) de Emil Loteanu
Iar libertatea la feminin este un vis despre cum se zboară printre mistere în cuvinte.
FIecare avem o Rada a noastra. Pentru voi care e femeia care ştie să viseze şi să se elibereze prin imaginaţie cel mai bine de ea însăşi şi de demoni?

  • cadran

    Aprilie 2018
    L M M M V S D
    « Ian    
     1
    2345678
    9101112131415
    16171819202122
    23242526272829
    30  
  • Blog Stats

  • Categorii

  • Aprilie 2018
    L M M M V S D
    « Ian    
     1
    2345678
    9101112131415
    16171819202122
    23242526272829
    30